Archive for Noiembrie 2010

Logica „sucita” a Curtii Constitutionale

Noiembrie 24, 2010

Deci, lucrurile stau asa: Curtea Constitutionala decide, in urma cu un an, ca asumarea raspunderii pe aceasta lege este neconstitutionala! Fireste, repeta aceeasi decizie anul acesta, cand Guvernul, ignorand intentionat hotararea de anul trecut, isi anunta intentia de a-si asuma raspunderea pe aceeasi lege.

Numai ca guvernul, nemultumit, „comunica” indirect Curtii faptul ca nu e satisfacut cu aceasta decizie, solicitand explicatii asupra a ceea ce era clar ca lumina zilei si pentru „orbi”, si anume ca asumarea raspunderii pe aceasta lege este neconstitutionala. In orice Tara normala, i s-ar fi repetat acelasi lucru. Numai ca, surpriza, Curtea noastra, chipurile „Constitutionala”, in cel mai pur stil romanesc, o „intoarce ca la „Ploiesti” si, profitand de „cocosenia” liberalilor, suparati ca motiunea de cenzura nu le-a apartinut, au apucat de a introduce – cu sprijinul unui PSD preocupat sa isi reface imaginea dupa esecul motiunii – o motiune de cenzura pe asumarea raspunderii la legea educatiei, care nu era inca decisa.

Rezultatul este ca aceasta miscare a fost paiul de care s-a agatat Curtea, pentru a reveni asupra deciziei initiale, declarand asumarea raspunderii drept „constitutionala”.

Situatia este de doua ori ironica, trist-ironica: prima oara, pt ca decizia Curtii isi motiveaza revenirea asupra deciziei initiale prin consecintele nerespectarii propriei hotarari, ceea ce este nu numai ironic, ci si ridicol, iar a doua oara, ca intentia liberalilor de a bloca astfel asumarea raspunderii ajunge drept motivare principala pentru permiterea acesteia (in cazul in care liberalii au urmarit si acest obiectiv, cand au decis punerea carului inainte cailor).

Asta ca sa nu spun mimic de eroarea de a solicita Curtii sa oblige Guvernul sa ii respecte decizia, ceea ce a permis acesteia sa efectueze prima bresa in propria decizie, prin declaratia ca nu are mijloace de a obliga Guvernul sa ii respecte deciziile!?

Frate, frate, da’ branza e pe bani!

Noiembrie 6, 2010

Cand postam considerentele pentru care sugeram ca asumarea raspunderii pe legea educatiei sa fie contestata la Curtea Constitutionala – care trebuia sa isi mentina decizia initiala ce nu permitea guvernului sa isi asume raspunderea pe aceasta lege, daca nu vroia sa confirme critica din raportul de tara al UE privind justitia (cum ca se dau decizii diferite in spete similare!?) – asigurand astfel prioritate pentru motiunea de cenzura, am trecut cu vederea un element important. Este vorba de chestiunea succesiunii celor doua momente politice. Daca judecam corect pana la capat, trebuia sa imi dau seama ca guvernantii aveau tot interesul ca motiunea sa se dezbata inainte de asumarea raspunderii pe legea educatiei, intrucat pedelistii aveau nevoie de dovada de loialitate a udemeristilor, inainte de a le o rasplati cu legea educatiei! Daca nu ar fi procedat asa, exista pericolul ca, vazandu-si sacii in caruta, udemeristii sa ii lase balta la motiune!

Drept pentru care, udemeristii au fost nevoiti sa nu participe la votul asupra motiunii de cenzura, inainte de a primi „pretul”, respectiv legea educatiei nationale cu prevederile care ii favorizeaza!

Acum, dupa decizia Curtii, care a trebuit sa se conformeze propriei decizii anterioare, udemeristii s-au vazut pacaliti: ei au „livrat” loialitatea care li s-a cerut, insa nu au primit nimic in schimb! De aici sperietoarea cu retragerea de la guvernare, transformata, cum era de asteptat, in pasuirea partnerilor de coalitie pana la gasirea unei solutii …

Ceea ce udemeristii ori nu stiu, ori stiu, insa nu vor sa accepte, este ca doleantele lor din legea educatiei nationale nu sunt inacceptabile numai opozitiei, ci si partenerilor de coalitie, care, nu direct, ca opozitia, ci discret, cauta sa blocheze legea tocmai din cauza prevederilor respective. Ca ardelean, dl. Boc – care si asa a facut de ras Ardealul prin performanta sa sub orice critica – nu isi poate permite sa apara si ca tradator al intereselor romanilor din aceasta zona, care nu vad cu ochi buni nici prevederile respective, nici santajul continuu practicat de udemeristi! Sa vedem pe unde scoate camasa acum …

PS. Spunand lucrurile de mai sus, nu sunt insa complet naiv sa cred ca, la ananghie, dl. Boc nu va forta totusi cumva nota, pentru a se conforma ultimatumului udemerist! Cred ca o va face, caci, daca udemeristii ii lasa cu caruta rupta in drum, nu ii vad bine deloc pe pedelisti …!?

Ne asteapta vremuri grele …

Noiembrie 4, 2010

Nu stiu daca cineva din rangul guvernantilor sau/si al celor care ii (de)servesc se preocupa sau nu de chestiuni ca cele pe care intentionez sa le abordez in continuare, insa, pentru situatia in care ne aflam, ar trebui sa o faca, chiar daca nu sunt deloc convins ca le sta capul la asta (vezi si ultimele declaratii preponderent de politica interna pe care le-a facut ministrul nostru de … externe!?)

Victoria republicanilor la alegerile din SUA, concretizata in preluarea controlului Camerei Reprezentantilor si diminuarea marjei de control democrat asupra Senatului (care decide asupra chestiunilor internationale), va exercita un puternic impact atat direct, cat si indirect asupra politicii mondiale.

Indirect, intrucat actuala administratie va fi nevoita sa isi concentreze si mai mult eforturile pentru implementarea importantei agende interne impuse de efectele actualei crize, ceea ce va lasa teoretic mai putin timp pentru chestiunile internationale. Ca urmare, este de asteptat ca numai adevaratele prioritati, cum ar fi raporturile cu China si India, sau agenda G20, sa se bucure de atentia cuvenita, tari din categoria noastra urmand sa ramana tot mai mult in „grija” ambasadorilor americani, care vor fi si principalii factori de modelare pozitiei americane fata de tarile in cauza. (Intr-un cuvant, ma astept la o implicare si mai apasata a ambasadorului american in viata noastra interna, care a demonstrat deja ca nu are multe retineri in a o face si inainte de aceste alegeri …).

Sigur, vor exist si adepti ai celeilalte scoli de gandire, care sustine ca, in restul mandatului, administratia americana se va orienta, din contra, mai mult asupra politicii internationale, data find tocmai incapacitatea dobandita de a-si continua agenda interna initiala …
Personal, nu cred, insa, ca acest lucru se va petrece, fie si pentru ca agenda interna nu o va lasa sa o faca …

Ori, daca asa vor sta lucrurile, exista pericolul ca alti lideri sa perceapa aceasta situatie ca o slabiciune din partea SUA si sa incerce sa o exploateze si mai mult in folosul lor (de pilda, chiar daca sumitul NATO bate la usa, eu tot cred ca sumitul trilateral cu dna Merkel si dl. Medvedev convocat de presedintele Sarkozy la Deauville a fost planificat intr-un moment in care atentia administratiei era focalizata inevitabil pe alegerile pentru Congres).

Ceea ce este insa potential si mai important, dincolo de faptul ca agenda interna americana va ramane dominanta si ca, oricum, SUA se confrunta deja cu o „farfurie (prea) plina” pe plan mondial, fiind obligata sa isi imparta de acum atentia intre Europa – partenerul traditional si privilegiat – si Asia, va fi nivelul de competenta in chestiuni internationale al noilor alesi in Congresul american, in special al celor din Senat. Caci, o combinatie de atentie captiva a administratiei cu un nivel redus de profesionalism in Congres nu este de bun augur pentru nimeni, in special pentru prietenii Americii, care nu o judeca prin prisma culorii politice a Administratiei – cum par sa mai creada gresit unii – ci prin ceea ce reprezinta ea in sine, indiferent de cine o conduce la un moment dat.